Istoria fotbalului: Evul Mediu

Harpastumul practic de romani a avut o influență majoră asupra evoluție jocului de fotbal în decursul istorie, iar acest fapt se vede în forma pe care jocul o are în perioada medievală. Istoria fotbalului: Evul Mediu reprezintă continuarea primului articol.

Așa cum am spus și în articolul precedent, în prezentarea evoluției jocului trebuie să înțelegem jocul în contextul politic, religios, economic și tehnologic al perioadei în care se află pentru că aceste amănunte oferă cheia înțelegerii lui.

Haideți să ne imaginăm că noi suntem în epoca medievală și cucerim un teritoriu pe care trebuie să-l administrăm și să-l conducem. Ei bine, în acest moment avem o grămadă de probleme în fața noastră, care țin de locul cucerit, dar și de capacitatea noastră de a adaptare.

Romanii când au ajuns în Marea Britanie și după ce am dat de pământ cu bieții englezi aveau nevoie de relaxare așa că au început să practice harpastumul pe care-l jucau acasă.

Acest joc nou pare să fi fost nu doar un simplu joc, ci a însemnat un mod foarte bun de a împărtăși obiceiurile romane și coopera cu băștinașii încât libertatea pe care nu o aveau acasă asupra jocului, a luat forma unei bucurii de care s-au molipsit britanicii. Și nu doar ei, pentru că aproape toată Europa de Vest era cucerit de romani, ci și francezii, fapt care va juca un rol important în evoluția jocului.

În acest moment avem setat contextul discuție: romanii au dus cu ei harpastumul în teritoriile cucerite, iar jocul a luat o evoluție proprie transformându-se în două din cele trei forme pe care le vom studia în Europa în epoca medievală.

1. Fotbalul de gloată sau Mob football

 

Pe seama apariției sunt două teorii:

Prima, fiind și cea în care eu cred, cea în care jocul este continuator al harpastumului roman susținut de faptul că se aseamănă foarte mult, dar și pentru că sunt dovezi care atestă acest fapt. De fapt, cele două teorii au ceva în comun și care stă la baza jocului în forma actuală, și anume, celebrarea unei victorii comune în care se reflectă valorile și unitatea colectivă. Mai mult de atât, prima teorie spune că Mob footbal ar fi apărut ca modalitate prin care băștinașii au marcat faptul că romanii au fost înfrânți, iar jocul fiind o capturare simbolică a inamicului.

A doua teorie, spune că jocul a apărut mult mai devreme în urma eliberării britanice de sub ocupația daneză și în consecință jocul ar fi o celebrare a victoriei asupra regelui danez, cărui i s-a tăiat capul și a fost folosit pe post de minge.

Dincolo de veridicitatea celor două teorii, interesant este că ambele au ca fundament celebrarea unei victorii comune asupra unui inamic. Iar acest aspect, cum am spus, stă la baza fotbalului din ziua de astăzi.

Nume: Mob Football

Locația: Marea Britanie în teritoriu cucerit de romani

Mingea: vezică urinară acoperită cu piele.

Reguli

Scopul jocului este să duci mingea într-un anumit punct stabilit la începutul meciului. De obicei, aceste puncte erau simbolice, putând fi o biserică, ieșirea din oraș, un copac, dar cel mai des era folosit cartierul.

Puteau participa un număr infinit de jucător, fapt ce a transformat jocul într-un adevărat mecanism social în care victoria avea o semnificație de grup.

Datoriă faptului că jocul era violent a fost interzis de o serie impresionantă de regi care vedeau jocul departe de latura sa simbolică deorece manifestarea socială mergea dincolo de limitele permise producând răniți, morți dar și mult haos.

Sunt două versiuni ale jocului:

Kirkwal Ba’ game – Scoția

Royal Shrovetide Football – Anglia

Semnificație

La fel cum la mesoamericani și chinezi, mingea simboliza soarele, și la britanici, mingea are un o semnificație puternică reprezentând puterea fie ea luată de la romani sau de la danezi. Cei care dețineau mingea aveau puterea, iar acest fapt reprezintă esența jocului.

Faptul că mingea trebuia dusă într-un anumit punct din zona celor care se confruntau reprezenta preluarea puterii lăsată fie de romani, fie de danezi, iar acest aspect oferea jocului un imbold puternic când venea vorba de joc.

2. Le soule

Perioada apariției: În jurul anului 1100 d.HR

Mingea

Mingea se numea soule și putea fi din lemn sau din piele pusă peste o vezică umplută cu aer sau fân. Dar nu forma era foarte importantă, ci rezistența ei.

Reguli și semnificații

Le soule are importanță deosebită pentru că marchează evoluția jocului printr-o perioadă profund religioasă. Iar modul în care se juca arată fel ca și Mob football un caracter ludic și semnificație puternică.

Scopul era ducerea mingii în fața parohiei proprii sau a parohiei adverse. O altă regulă care face jocul interesant este tocmai faptul că puteau participa mai multe echipe.

Practic, este vorba de o disputare a unor meciuri între parohii, ceea ce înseamnă că Le soule este folosit ca un vehicul de disputare a unor rivalități între comunități.

Repet, vorbim despre un context în care nimic nu se întâmplă fără ca religia să nu conteze.

Cea mai mare dispută a avut loc între 16 parohii însumând 500 de oameni. Încerc să îmi imaginez o asemenea adunare și modul în care acei oameni se manifestau. Cu siguranță impactul social a fost unul puternic, probabil vorbindu-se despre acest eveniment mult timp.

Un amănunt important este că Le soule se disputa doar duminica după slujbă sau în zilele de sărbătoare, el fiind practic sub egida bisericii care-l folosea ca un instrument de control asupra maselor.

De asemenea, jocul era de o duritate ieșită din comun, însă una din reguli perimite oricărui tip de lovitură atât timp cât nu se provoacă uciderea. Acest lucru a dus de fapt la multe morți, ceea ce a făcut ca jocul să fie interzis pentru perioade lungi de timp.

3. Calcio Fioretinino

Apariția: Secolul al XVI-lea d.HR

În 1580 apare primul regulament introdus de catre contele florentin, Giovanni de’ Bardi. Astfel, Calcio Fiorentino se distinge de celelalte jocuri medievale prin reguli scrise și printr-un cadru foarte bine delimitat.

Locul: Piazza Santa Croce din Florenta

Reguli

Ei bine, Calcio înseamnă a șuta. Dar jocul are o disciplină tactică cel face să semene cu un joc, dar și cu un război în piață păstrând însă proporțiile.

Jocul are ca scop introducerea mingii într-un spațiu din spatele liniei adverse. Tocmai ducerea mingii către acel spațiu face jocul greu, complicat și dur pentru că este presărat cu agresivitate.

Cele două echipe au în componență fiecare câte 27 de jucători.

Cei 27 de jucători sunt așezați în următoarea formație:

  • 3 portari
  • 3 fundași
  • 5 mijlocași
  • 15 atacanți
  • 1 căpitan

În jurul acestui joc a existat o tradiție de 500 de ani în care chiar Papii erau jucători și susținători. Printre Papii care practicau calcio se numără, Papa Clement al VII-lea, Leo al IX-lea si Urban al VIII-lea.

La începuturile sale, Calcio era dedicat aristocraților care-l praticau în serile dintre Bobotează și Paște, însă după 1930 el a fost deschis către toată populația.

În jurul acestui joc este o întreagă comunitate care are 4 echipe în fiecare an:

1. Azzuri ( Albaștri )

2. Rossi ( Roșii )

3. Bianchi ( Albii )

4. Verdi ( Verzii )

Un meci durează 50 de minute și câștigătoare este echipa care duce mingea de cele mai multe ori în spațiul din spatele fiecărei echipe. Este permisă orice lovitură în afară de zona capului.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.