Cum s-a descurcat Nea Zaharia în comunism si capitalism

Fiecare sistem politic și economic își pune amprenta asupra omului. Unele sisteme intră adânc în spiritul omului, altele îl ating mai puțin. În esență, toate sistemele schimbă comportamentul și valorile omului.

Așa s-a întâmplat cu milioane de români. Influențați de comunism și de capitalism rămân prizonieri între nostalgia comunismului si neadaptabilitatea în capitalism.

Un exemplu concret în acest sens este Nea Zaharia, un om de 6 decenii ca vârstă, macaragiu de profesie, tată de 2 copii și un nepot.

L-am cunoscut pe peronul gării când îmi zice cu o voce clară să iau liftul și să nu urc scările. Pentru că sunt făcute prost și că liftul e gratis.

Mi-a plăcut atitudinea lui degajată și spiritul anti-sistem pe care l-a afișat.

În lift mi-a povestit cum a stat 40 de minute blocat ieri. Norocul meu că se deschidea ușa când a început povestea.:))

M-a urmărit până când m-am așezat pe scaun. A venit lângă mine foarte relaxat. S-a așezat liniștit. A început să își dea cu părerea despre cum se lucra la linia 5.

Nu prea doream să îl ascult. Ma gândeam la mâncarea ce tocmai maică mea îmi zicea că mă așteaptă.

Încet, nea Zaharia a început povestea lui. Și crede-mă, merită toată atenția. Dacă a meritat să o scriu pe blog, cu siguranță merită să o citești. Este o poveste plină de lecții și întâmplări hazlii.

În primul rând, este cel mai bun macaragiu existent în port. Nu că ar fi mare portul. Mai sunt câțiva oameni. Mai mulţi paznici decât ingineri.

La firma pentru care prestează serviciul de macaragiu sunt în jur de 15 oameni: 2 macaragii, 5 ingineri și 8 paznici.

Iar șeful ăla mare vin din când în când cu elicopterul. Pe deasupra zice el, să îi supravegheze și dacă ar fi după nea Zaharia l-ar agață un pic cu macaraua. Să îl aducă să vadă care e realitatea.

Interesant e ca sunt mai multi paznici decât muncitori. Un lucru tare interesant. Mai mulți câini decât oi.:))

Dar, zice Nea Zaharia că el e cel mai bun. Face și drege de unul singur. Lucrează pe macara, o repară ( asta doar el știe să o facă ), toți sunt cam băbălăi și că el face cât toți la un loc.

Am mai auzit placa asta de atâtea ori: de la tata, de la unchimio, de la cei mai învârstă ca mine, în special de la cei care au trăit în comunism.

Dar Nea Zaharia are un farmec aparte. E carismatic și plin de atitudine. Mai că l-am crezut.:))

E bun. Dar are un of!

Primește prea putini bani. Doar 1700 de lei din care îl rămân în mână 1000 de lei. Și că ar pleca, dar mai are nevoie de o lună de zile de muncă. O lună până la pensie.

Mi-a povestit de toate tipurile de macara. Și nu mințea. Le cautam pe net.:))

Relația cu șefii este una crâncenă. El îi înjură, el își face treaba. El îi înjură, ei se supăra. Le trece și apoi se ia totul de la capăt.

Nu se poate nici cu Nea Zaharia, dar nici fără el.

Pentru cei 1000 de lei nu se trezește din pat dimineața. Dar Nea Zaharia vrea să fie în mișcare. Și este. Dă din mâini. Se agită. Și parcă acum s-ar urca pe macara.

El are altă motivație. Mai scapă de nevastă un pic…Dar nu asta e cea mai motivantă satisfacție.

Fură!

Tot ce prinde: fier vechi, grâu, porumb, cupru, zinc, bronz, etc.

Avea traista plină cu grâu. Zice că porcii și păsările cam vomită de la grâu. Vor sa li se diversifice meniul. Nea Zaharia așteaptă porumbul.:))

Așa, mai face încă 1000 de lei. Pentru asta îi convine.

Nu se speteşte cu munca. E liniștit. El e mulțumit. Așa și pare.

I-am spus că dacă ar avea 2000 de lei în mână, ar mai fura?

În nici un caz!

Pentru asta chiar că aș munci cu drag, zice plin de mulțumire.

Recunoaște, el munceşte pentru bani. Pentru asta a făcut-o mereu. E vorba de bani. El vrea doar bani. Nu recunoștința, nu bonuri, nu strângeri de mână. Bani!

La 60 de ani are doi copii și un nepot.

Fata are 35 de ani și este antreprenor în Anglia, iar ăla micu e în clasa a 5-a. Ciudat om Nea Zaharia. A făcut copil la 47 de ani. Bine, Nea Zaharia!

A fost plecat în Anglia. I-a plăcut!

A băut vin, berea începuse să fie ca apa. Burta lui Nea Zaharia arată perfect ce spune omul.:))

A făcut curat în curte. Au înnebunit copii! Nu îl lăsau să mai plece. Casa era bec! O comoară la casa românilor din Anglia.

Mi-a zis că iubește Manchesterul. E un oraș superb. I-a plăcut vremea, clădirile, oamenii, râurile. Totul!

Activitatea lui favorită era să plimbe câinele. Un bişon. Dimineața îl lua la o alergare, seara din nou. A dat 5 kile jos fără să simtă.

Două beri dimineața, o sticlă de vin în cursul zile și lapte seară. Am crezut că fură curent. A scos sticla goală. Avusese lapte în ea. :))

A descoperit și unde să pescuiască. Mergi pe rău în vale vreo doi kilometri și este un loc unde se întinde răul. Acolo e pește. Pește bun, e de munte.

Nu e prima oară când e plecat din țară. Asta e o întâmplare interesantă. Omul a avut curaj, dar și ghinion.

Numai nevastă-mea e de vină. Ea nu a vrut…se citește o remușcare în glas.

Era martie ’89. Se cam săturase Nea Zaharia de comunism. Era bun meseriaş. I-au spus-o nemții de pe vapoare. Se gândea să facă bani în Germania.

A aranjat o călătorie în Germania. Era greu. A mituit, a convins-o pe nevastă-sa, și-a luat banii strânși după ce a vândut ceasuri de la Modern. A umplut sârbii și bulgarii cu ceasuri.

A băut vinul și berea din avion. A mâncat bine și a ajuns în Germania. E vorba de Republica Democrată Germană.

A studiat planul două zile. Era înarmat cu tot ce avea nevoie: clește să taie sârma, sfoară să lege, haine, mănuși. Totul aranjat. Supravegherea era slabă.

În România, pentru copil era vorbită treaba cu sora lui să aibă grijă de ea. Totul era perfect aranjat.

Când să plece noaptea in Republica Federală Germană, nevastă-sa nu a vrut. I-a fost frică. A încercat să o convingă. I-a arătat planul. Nimic!

A abandonat planul.

S-au întors. Ajunși acasă, era beznă, sărăcie, fără apă.

A întrebat-o pe nevastă-sa dacă i-ar fi stricat condiții mai bune. Nu a răspuns nimic soția. I-a spus să îi facă o cafea. Avea chef de o cafea. Din aia adusă din Germania. Dar aveau o problemă. Nu era apă.

A rugat-o sa meargă la baie. Să se urce la cutia de unde se trage apa. Să ia de acolo și să facă o cafea.

În momentul în care a terminat fraza mi s-a făcut pielea de găină. Am înțeles atunci încă o dată cât de neagră a fost perioada de final a anilor ’80.

Îi părea rău pentru că peste 10 luni a căzut comunismul. Ar fi avut o altfel de carieră. Ar fost cel mai bun macaragiu. Știa și simțea asta. A ratat-o!

Ultima povestire a lui Nea Zaharia a fost legată de biletul de tren. El are abonament. Și îl are scos cu o stație în urmă de stația unde trebuie să coboare. Pentru că zice el, e taxarea pe un interval de kilometraj. Și aşa plătește mai puțin.

Era satisfăcut că nu l-au păcălit pe el niște controlori. E băiat deștept!

Mi-a făcut placere să îl ascult pe Nea Zaharia. Am tras câteva concluzii după povestea lui.

1. Comunismul a dezvoltat furtul la romani. A pune la comun este doar un mit. Le revenea atât de puțin de pe urma pusului la comun încât singura variantă erau să fure. Și au furat cât au putut. Și încă o mai fac. În aceste condiții e greu să dezvolți. E un egoism greu de stopat.

2. Românul e descurcăreț. Nea Zaharia e un om foarte isteț. Mișcă oamenii și acțiunile. Se descurcă în orice situație.

3. Comunismul a dezvoltat vicii păguboase: alcoolul și tutunul. Nea Zaharia bea pe puțin o sticlă de bere și fumează pe puțin un pachet de țigări pe zi. Vrea bani și nu se dă în laturi din a munci pentru ei. Banii îi alimentează cele două plăceri.

4. Românii din comunism sunt cei mai meseriași. Nu e nimeni ca ei. Sunt cei mai buni și mai calificați. Restul, Dumnezeu cu mila.

Morala articolului este următoarea:

România e plină de oameni ca Nea Zaharia. Au construit România Socialistă. Ar trebui să le mulțumim.

Dar în același timp ei au lăsat să fie furată. Au ajutat la a fi furată sub diferite forme. Pentru asta ar trebui să le mulțumim.

Au furat România construită de ei pentru ei.

România noastră este cea pe care o construim fiecare dintre noi și pe care o dărâmam acum fiecare din noi prin ce facem zilnic ca generație, ca nație.

Related posts

One thought on “Cum s-a descurcat Nea Zaharia în comunism si capitalism

  1. I wrote this post three days ago so yup, I already knew! I think he put his birthday on my post where I asked for bityrdahs last year, or he might have mentioned it in passing.

Leave a Comment