De ce țăranii nu au nici o treabă cu agricultura

La agricultură, fotbal și politică se pricepe toată țara. Probabil, de la atâția specialiști nu merge prea bine nici agricultura, nici politica și nici fotbalul.

Despre politică nu sunt dispus să scriu pentru că mi-aș irosi timpul. Nu de alta, dar nu există politică nici în Galați și nici în România.

Despre fotbal aș scrie zi și noapte. Dar prefer, momentan doar să mă gândesc, zi și noapte.

Acest articol este despre agricultură.

Cum se face că de mai bine de 100 de ani, oamenii din sate fac aceleași activități, cu aceeași tehnologie și cam la aceeași intensitate?

Mi se pare că oamenii își pun piedică singuri într-o călătorie foarte făină numită viața.

Când vine vorba de agricultură, evoluția înregistrată în satele de la noi l-ar face pe Moromete sau pe Ion să fie mai actuali ca niciodată.

În anul 2016, când omenirea a atins cel mai înalt grad de tehnologizare, tu să ai aceeași tehnologie ca acum 100 de ani este o dovadă de neadaptarea dusă la extrem.

Când mă refer la tehnologie spun căruță, cal, lucru manual, etc.

Viața la sat este una foarte interesantă. Cultura satului respinge tehnologia și dă cu ea de pământ cu o dorința ciudată.

Oamenii nu au încredere în tehnologie și parcă munca lor nu este la fel de valoroasă dacă tehnologia ar suplini-o.

În primul rând, în satele din România se face o agricultură de subzistență. Oamenii muncesc să aibă ce pune pe masă.

Fac agricultură cum știu din moși-strămoși. Fiecare are puțin pământ pe care îl muncește la fel în fiecare an.

De obicei, se cultivă porumb, grâu, fasole, floarea soarelui pe suprafețe mari. Pe suprafețe mici, asta înseamnă grădinile din spatele casei, roșii, castraveți, pepeni, fasole( mai exotică ), leuștean, mărar, ceapă, etc.

Țăranii au fiecare câte un petic de pământ pe care îl muncesc pentru a-și asigura traiul de zi cu zi.

Dar, pe lângă alimentele pe care le poți cultiva singur ai nevoie de bani. Bani pe care în sat nu îi poți face pentru că nu există o multinațională pe uliță, o fabrică la ieșirea din sat sau alte start-up-uri pe șoseaua principală.

Antreprenoriatul este în cuvânt neînțeles nici de absolvenții de ASE, așa că nu există așteptări prea mari de la oamenii din sate.

Primarul nu are interes și nici nu dă pe dinafară de viziune, așa că satul este condamnat la o beznă uneori la propriu, alteori la minte.

Pentru a face rost de bani de mers la școală, de ieșit în sat, de haine, de bere sau de acoperit alte nevoi umane, populația părăsește satul.

Astfel în sat rămân bătrânii care au pensie, copii până în clasa a VIII-a și cei de liceu care fac naveta, mamele care au grijă de copii, patronii barurilor de sat, primarii, învățătorii, profesorii, etc.

Mâna de lucru este scumpă. Este și normal să fie așa.

Cei care pot munci sunt puțini și își permit să ceară ziua de muncă plătită foarte bine. Ba mai mult de atât, își permit să aleagă unde vor munci.

Dacă îl plătești bine și nu primește mâncare, băutură și muncă puțină nu vei mai beneficia de serviciile sale.

De obicei, mâna de lucru cere un preț nejustificat pentru ce oferă. Este formată în mare parte din bețivi și bețive în curs de ciroză, din tineri care nu sunt curajul să plece din sat, din bărbați și femei cu copii care nu au ieșit din sat decât când și-au făcut buletin și copii care ar trebui să fie la școală, dar cred că este prea greu și abandonează.

Pământul este o oportunitate imensă pentru o țară precum România. Nu mă refer la conspirații cum că pământul țării este furat de printul Charles sau alți străini ce seamănă cu fanarioți otomani.

Problema este la modul în care se muncește pământul și la rezultatul muncii.

Singura tehnologie folosită este un tractor care ară și seamănă. Este un proces prea complicat pentru populația satului. În același timp este cea mai mare cheltuială a pământului. Urmată apoi de prășit și cules.

În esență, vorbim de un proces pe care îl făcea și Moromete sau Ion cu singura diferența dată de arat și semănat.

În jurul acestei activități a apărut unul sau doi tractoriști care lucrează pământul. Modul în care o fac este jenant, ei fiind foști muncitori la CAP.

Satele românești sunt condamnate la uitare, părăsire, producerea de bețivi și subzistență.

Îmbrăcăminte populație a trecut de la ie la pantaloni de stofă cu tricou, iar pantalonii de la trainingul sport se combină cu pantofi cu vârful ascuțit.

Forma de distracție se lasă cu bătăi crunte între tineri pentru care traumele copilărie răbufnesc, orgoliul pare a depăși cotele Everestului.

Educația nu este una demnă de urmat și în modul acesta se perpetuează o cultură a satului ignorantă și prost înțeleasă de cei care ar putea face lumină.

În sat se pompează bani din străinătate unde au plecat cei cu putere de muncă și cu creier. Sunt oameni care au înțeles că la sat nu există viitor pentru ei.

Sunt oamenii de baza a satului. Cei care cresc copii cu banii trimiși din străinătate. Acasă sunt bunicii care folosesc banii pentru a educa copii rămași acasă cu dorul părinților în suflet.

Este o tragedie care va transforma satul în 30 de ani. Este o realitate cruntă care va lovi satul și implicit România într-un mod atât de violent încât ne vom întreba cum de s-a întâmplat asa ceva tocmai nouă.

România de la sat este îmbătrânită și nu produce decât să subziste.

Nu există interes decât pentru pământ arabil de calitate și care este pe o suprafață mare. Cei care au cumpărat pământ în zona satului cultivă doar pe suprafețe mari și oferă un preț mizerabil sau o cotă parte umilitoare.

Realitate nu o prezintă nimeni. La TV se creează show-uri penibile cu fete de la țară sau sate din zona montană unde peisajele te fură de la esență.

Oamenii de la sat sunt săraci, bătrâni, fără putere de muncă, cu o educație deficitară și slabi dotați tehnologic.

România de la sat nu mai este nici cum ne imaginam și nici cum era acum 20 de ani.

Related posts

2 thoughts on “De ce țăranii nu au nici o treabă cu agricultura

  1. Dude, right on there brohter.

  2. I must say you have very interesting articles here.
    Your website should go viral. You need initial traffic only.
    How to get it? Search for; Etorofer’s strategies

Leave a Comment